Uneori te găsești cel mai ușor într-un loc nou, străin. Poate privind Oceanul, ascultând valurile. Pentru că nu întotdeauna e ușor să ajungi cu adevărat la tine. Trebuie să-ți dai voie să faci asta. Să treci de ziduri, să ajungi la inimă. Să o asculți, iar mai apoi să îi răspunzi. Să lași apoi puntea deschisă între tine și inimă. Să nu mai construiești ziduri.

Sunt la peste 2500 m altitudine și mă gândesc la tine, cel ce urmează să îmi citești gândurile. Nu îmi propun să îți fiu azi un ghid motivațional, nici să îți tulbur (prea tare) liniștea. : ) Vreau doar să te provoc să cauți răspunsul în liniștea și intimitatea gândurilor tale…oare simți că trăiești cu adevărat?Care a fost momentul în care ai simțit că te conectezi cu propria persoană?Unde erai, cum ai reușit asta? Reușești să îți urmezi visul?L-ai descoperit?